Primul pas
Am iubit și admirat animalele dintotdeauna, însă viața a făcut ca abia în 2016 să am primul meu cățel – pe ALFIE, cel care avea să-mi schimbe complet viața și modul de a vedea relația dintre oameni și câini. Oricine a iubit cu adevărat un animal știe că ele au această capacitate formidabilă de a-ți remodela existența în moduri pe care nici nu le realizezi.
În scurt timp am decis că nu vreau doar să iubesc animalele, ci să învăţ despre ele, să le înţeleg, pentru a le putea oferi, concret, grija și respectul pe care le merită. Pentru că am realizat cât de importanţi suntem unii pentru ceilalţi.



De la iubitor la specialist
Viața alături de Alfie mi-a deschis orizonturile către vasta și impresionanta știință a studiului animalelor și a comportamentelor lor, astfel încât în anul 2022 m-am înscris în programul de master “Ethology and Human – Animal Interaction” (Etologie și interacțiune om – animal) al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, master absolvit în anul 2024.
După finalizarea studiilor, am activat timp de 8 luni la Asociația Save the Dogs and other animals din Cernavodă ca Field Activities & Romanian Adoptions Coordinator. Am avut ocazia de a-mi pune cunoștințele și priceperea în slujba animalelor care nu au avut noroc de familii iubitoare, dar am și continuat să învăț multe despre animale și oameni în aceeași măsură.
Mi s-a reconfirmat cât de mult contează empatia, comunicarea și încrederea, în munca cu animalele și oamenii care le iubesc.
Am lucrat cu câini de toate tipurile, fiecare cu propria poveste, și am înțeles încă o dată că relația dintre om și animal e una profundă, bazată pe respect şi înţelegere reciprocă.
Lucky
În timpul activităţii de la Cernavodă l-am întâlnit pe Lucky, un cățel speriat și dezorientat, care și-a găsit un mic refugiu în preajma unei fabrici de asfalt de la marginea orașului.
Firea lui blândă, fragilitatea lui și situația deloc potrivită pentru un cățel mic și neajutorat au făcut ca decizia de a-l lua în grija mea să fie una deloc grea, astfel încât în februarie 2025 l-am integrat în mica noastră familie. Conexiunea cu Alfie a fost una aproape imediată, iar asta în special datorită caracterului lor deosebit.

Goodbye, Alfie!
În vara lui 2025, Alfie a plecat dintre noi, răpus de o boală rapidă și nemiloasă. În doar câteva zile, am pierdut nu doar un câine minunat, ci un membru al familiei — un suflet bun, blând și luminos, care a lăsat în urmă un gol greu de descris.
Plecarea lui ne amintește în fiecare zi cât de fragilă este viața și cât de mult contează să prețuim timpul petrecut alături de cei pe care îi iubim.
Vreau ca ceea ce fac azi pentru alte animale să fie un alt mod în care îi spun „mulțumesc” lui Alfie, în fiecare zi.






